INTREG CADRU LEGAL SE POATE VIZUALIZA AICI:
CODUL SILVIC AL ROMANIEI din 1910
CODUL SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910
CAPITOLUL I: Regimul silvic
Art. 1
Sunt supuse regimului silvic si se vor administra conform legei de fata:
a)Padurile ce apartin Statului, Domeniului Coroanei, Casei scoalelor, Casei bisericii, judetelor, comunelor, Eforiei spitalelor civile din Bucuresti si Epitropiei Sf. Spiridon din Iasi;
b)Padurile asezamintelor de binefacere, de cultura nationala, ale bisericilor de mir, ale comunitatilor, ale fundatiunilor publice si private, ale societatilor anonime si ale ori-caror persoane juridice;
c)Padurile pe cari Statul, institutiunile, fundatiunile si persoanele prevazute la alin. a si b ale acestui articol le stapanesc in indiviziune cu asemenea institutiuni si persoane sau cu ori-ce alt proprietar particular;
d)Padurile pe cari mosnenii sau razesii le stapanesc in devalmasie;
e)Padurile particulare situate pe varfurile, crestele si coastele muntilor, precum si pe dealurile regiunilor muntoase;
f)Padurile particulare zise de protectie, adica acelea cari se gasesc in bazinele de receptie ale torentilor, acelea a caror existenta este necesara pentru a impiedica surpaturile, miscarile de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor si a stancilor, acelea situate pe povarnisuri repezi, destinate a garanta siguranta circulatiunei pe caile ferate si pe sosele precum si pe acelea cari impiedica formarea de nisipuri miscatoare;
g)Padurile sau partile de paduri a caror mentinere este necesara pentru protejarea malurilor raurilor contra ruperilor si a mancaturilor de apa precum si acelea cari asigura cursul regulat al apelor si conservarea izvoarelor;
h)Padurile trebuincioase pentru apararea teritoriului tarei, a fruntariilor si a oraselor, ce se vor determina printr-un regulament de administratiune publica, in urma avizului ministerului de rasboiu;
i)Padurile particularilor, cari nu intra in prevederile aliniatelor de mai sus, cand proprietarii lor vor cere ca ele sa fie supuse acestui regim.
____________
*) Codul silvic din 9 Aprilie 1910, cu modificarile din 1920 si 1923, este luat in parte dupa Codul forestier francez din 1827. Prin Legea din 17 Iunie 1923 aplicarea lui a fost extinsa in tot cuprinsul Romaniei intregite. A se vedea modificarile din 18 Septemvrie 1920 la finitul acestui Cod. Prin Legea din 4 August 1921 s-a sporit competenta judecatorilor de Ocol (art. 53), cari pot judeca in prima si ultima instanta delictele silvice ce nu atrag o amenda mai mare de 1200 lei.
CAPITOLUL II: Conservarea padurilor
Subcapitolul I: Amenajarea padurilor
Art. 2
Padurile supuse regimului silvic nu se pot exploata decat in baza unui amenajament sau a unui regulament de exploatare aprobat prin decret regal. Amenajamentul este obligatoriu:
a)La padurile enumerate a art. 1, alin. a, b, c si d. El se va face, pentru Stat, de silvicultorii sai, iar pentru celelalte institutiuni si mosneni sau razesi de catre agentii lor silvici sau de catre silvicultorii recunoscuti conform legei de fata. Toti acesti agenti silvici sunt indreptatiti ca, cu ocazia intocmirei amenajamentului, sa poata face si hotarnicia padurei, conformandu-se regulamentului de hotarnicia izlazurilor comunale:
b)La celelalte paduri particulare este obligatoriu intocmirea numai a unui regulament de exploatare, care se va face de silvicultorii recunoscuti, conform acestei legi. Amenajamentele si regulamentele de exploatare facute de silvicultorii recunoscuti vor fi verificate de Consiliul tehnic, si la trebuinta chiar pe teren de agentii silvici ai Statului.
Art. 3
Amenajamentul va fi facut in urma unui studiu amanuntit al circumstantelor fizice si economice ale padurei. El va avea de scop fixarea conditiunilor si a modului de exploatare, stabilirea posibilitatei in vederea continuitatei exploatarei produselor principale, asigurarea regenerarei padurei cu specii de valoare proprii regiunei si producerea lemnului de lucru si constructiunei in locurile unde natura terenului si a esentelor va permite aceasta. Regulamentul de exploatare, prevazut la art. 2, alin. b, se va face in vederea conservarei acelor paduri si a regenerarei lor cu specii de valoare proprii regiunei in care vor fi situate. Proprietarii particulari isi vor putea exploata padurile, daca vor gasi aceasta in interesul lor, si pe baza unui amenajament alcatuit dupa principiile enuntate la alin. 1 al acestui articol. Atat prin amenajament, cat si prin regulamentul de exploatare, se va fixa: timpul necesar pentru regenerarea naturala a suprafetelor exploatate, termenul pentru impadurirea acestor suprafete, daca regenerarea urmeaza a se face in mod artificial, timpul necesar pentru repopularea portiunilor de padure a caror regeneratiune pe cale naturala, in termenul stabilit, nu va fi complet asigurata. In amenajamentele padurilor particulare, precum si in regulamentele de exploatare ale acestor paduri, se va prevedea si suma ce va trebui sa se consemneze in fiecare an, si inainte de a se incepe exploatarea, pe seama ministerului de domenii, ca garantie ca obligatiunea de impadurire se va aduce la indeplinire. Aceasta suma in nici un caz nu poate fi mai mare de 100 lei de hectar. Nedepunerea ei impiedica inceperea exploatarei si, in caz de abatere, se va aplica sanctiunea prevazuta la art. 7. Dupa indeplinirea a 12 ani dela promulgarea legei de fata, ministerul agriculturei si al domeniilor va putea dispensa de depunerea acestei cautiuni, si in conditiunile ce va crede de cuviinta, in urma unei cercetari la fata locului, pe proprietarul care se va constata ca exploateaza padurea sa de cel putin 10 ani si ca portiunile exploatate in acest interval sunt regenerate in bune conditiuni, fie in mod natural, fie artificial, si ca se ingrijeste de intretinerea portiunilor regenerate.
Art. 4
Proprietarii particulari, iar in caz de vanzarea padurei exploatatorii chiar atunci cand acestia nu ar fi obligati prin contracte, sunt indatorati a face si a inainta ministerului agriculturei si al domeniilor, spre verificare, amenajamentul sau regulamentul de exploatare, dimpreuna cu planul acelei paduri, dupa ce si le vor fi comunicat unul altuia, prin portarei, conform art. 74 din procedura civila, pentru ca fie-care sa ia cunostinta de ele. In termen de o luna dela data depunerei la minister, de catre proprietar ori de catre cumparator, dupa cum unul sau altul exploateaza padurea, fie-care din acestia are dreptul a face intampinarile ce ar crede de cuviinta cu privire la dispozitiunile amenajamentului ori regulamentului de exploatare, dupa cum va fi cazul. Daca Consiliul tehnic al padurilor, in urma examinarei si studierei amenajamentului ori regulamentului de exploatare si tinand socoteala de intampinarile facute, il gaseste bine intocmit, va supune de indata avizul sau motivat aprobarei ministrului agriculturei si al domeniilor, in cazul insa cand Consiliul tehnic este de parere a se aduce modificari angajamentului ori regulamentului de exploatare, atat proprietarul cat si exploatatorul au dreptul a-si face in scris obiectiunile lor, in termen de doua luni, dela data instiintarei lor pe cale administrativa, despre inscrierea avizului Consiliului tehnic in registrul sau special, de al caruia continut pot lua cunostinta la minister. Dupa trecerea acestui termen ministerul agriculturei, avand in vedere si intampinarile de vor fi, va decide in mod definitiv si executoriu. Daca proprietarul sau exploatatorul s-a conformat intocmai dispozitiunilor de mai sus, ministerul este indatorat sa se pronunte in termen de cel mult opt luni dela data depunerei la minister a amenajamentului sau a regulamentului de exploatare, aceasta sub sanctiunea de a nu se considera ca delicte silvice taierile facute de proprietar sau exploatator dupa expirarea acestui termen si pana in ziua cand amenajamentul sau regulamentul de exploatare se va decreta. In nici un caz nu va avea dreptul de defrisare.
Art. 5
Amenajamentul sau regulamentul de exploatare, odata decretat, nu se poate modifica decat dupa aceleasi reguli si cu aceleasi forme in cari a fost facut si numai la epoca de revizuire ce neaparat se va fixa printr-insul.
Art. 6
Padurile supuse regimului silvic, a carora intindere va fi mai mica de 25 hectare, vor putea fi exploatate numai in baza unui studiu sumar examinat de Consiliul tehnic si aprobat de ministru. Pana la facerea amenajamentelor si numai pentru padurile Statului si ale mosnenilor, ele se pot exploata pe baza unui anumit studiu, facut de minister pe bazele cari se vor determina prin regulamentul de aplicare a acestei legi si tinandu-se seama de principiile stabilite prin art. 3. Prin acest regulament se va prevedea, in ce priveste padurile mosnenilor sau razesilor, si depunerea de catre exploatatori a cautiunei pentru impaduririle prevazute la art. 3.
Art. 7
Persoanele juridice mentionate la art. 1, alin. a si b, precum si proprietarii padurilor particulare supuse regimului silvic cand isi exploateaza padurile lor fara amenajament sau regulament de exploatare, ori contra dispozitiunilor ce cuprind, vor fi supusi la o amenda dela 300-500 lei, iar in caz de recidiva dela 600-800 lei de hectar. Aceasta amenda nu se va socoti dupa suprafata intregei portiuni de padure in curs de taiere fara aranjament sau regulament de exploatare, ori contra dispozitiunilor ce cuprind ci dupa numarul de hectare ce de fapt s-a exploatat in aceste conditiuni. Aceeas pedeapsa se va aplica si exploatatorilor padurilor cumparate dela proprietarii de mai sus, cand taierea se va face fara amenajament sau regulament de exploatare, ori contrariu dispozitiunilor ce cuprind. Cand exploatarea nu se va fi facut pe suprafata, ci pe numar de arbori proprietarul sau exploatatorul, dupa distinctiunile de mai sus, vor fi supusi la amenzile prevazute la art. 60 si 63 de mai jos. Afara de aceasta, ministerul agriculturei si al domeniilor, luand avizul Consiliului tehnic, va avea dreptul de a opri, pe cale administrativa, exploatarea padurei fara amenajament sau regulament de exploatare pana ce proprietarul ori exploatatorul se va conforma dispozitiunilor art. 2 din aceasta lege. Daca ministerul va constata ca acestia se abat numai dela prescriptiunile amenajamentului sau regulamentului de exploatare decretat, exploatarea va putea fi deasemenea oprita; proprietarul ori exploatatorul avand, in cazul acesta, dreptul de contestatiune la tribunalul situatiunii imobilului in termen de cincisprezece zile dela immanarea pe cale administrativa, a deciziunei ministerului. Tribunalul va decide de urgenta daca mentine sau nu oprirea exploatarii. Sentinta tribunalului in aceasta privinta va fi definitiva, nesupusa opozitiunii, apelului sau recursului. Oprirea hotarita dupa regulile de mai sus, a exploatarii fara amenajament sau regulament de exploatare, ori pentru abateri dela dispozitiunile ce cuprind, nu indreptateste, niciodata si sub nici un motiv, de a se formula vre-o pretentiune de despagubire in contra Statului.
Subcapitolul II: Impaduriri
Art. 8
Persoanele prevazute la art. 1, alin. a si b, sunt obligate a impaduri:
a)Poienile sau locurile goale aflate in perimetrul padurilor, afara de acelea cari vor fi necesare pentru trebuintele exploatarii;
b)Terenurile improductive, precum si acelea pe cari le-ar cumpara in scop de a crea paduri de protectie
Art. 9
In caz cand proprietarul sau exploatatorul nu si va indeplini obligatiunea de impadurire in termenul fixat de amenajament sau de regulamentul de exploatare ori daca impadurirea s-a facut in rele conditiuni, atunci ministerul agriculturei si al domeniilor este in drept ca, fara somatie, punere in intarziere sau judecata, sa dispuna epoca cand crede de cuviinta a se face impadurirea, precum si lucrarile de intretinere necesare pana la completa reusita a impadurirei in contul lor, intrebuintand pentru aceasta garantia consemnata conform art. 3.
Art. 10
Amenajamentele existente cari prevad ori nu, obligatiunea de impadurire, insa numai pentru portiunile de padure neexploatate inca, sunt supuse revizuirei intru ceeace priveste obligatia de impadurire. Proprietarul sau exploatatorul, daca padurea e vanduta spre taiere, este datore ca in termen de sase luni, dela promulgarea acestei legi, sa prezinte spre revizuire amenajamentul padurei in scop de a se intercala in el dispozitiunile art. 3 si 9. In caz de neconformare, amenajamentul se anuleaza de drept si exploatarile efectuate dupa expirarea termenului de mai sus sunt considerate ca, facute fara amenajament si supuse la toate sanctiunile art. 7 din aceasta lege. Cheltuelile de impadurire cad in sarcina proprietarului, afara numai daca contractul de vanzare spre exploatare prevede alt-fel. Pana la depunerea cautiunei pentru garantarea impadurirei prevazuta la art. 3, ori-ce taiere este oprita. Cautiunea se va consemna la Casa de Depuneri, in numerar sau efecte publice calculate pe cursul zilei, iar recipisa se va depune la ministerul de domenii, restituindu-se depunatorului, in caz cand nu ar fi loc la aplicarea art. 9. Cand proprietarul nu depune cautiune si cumparatorul padurei spre exploatare este nevoit a o depune dansul pentru a putea incepe taierea atunci el este autorizat a retine cautiunea depusa din sumele datorite ca pret vanzatorului;iar daca nu ar datori nimic sau mai putin decat cautiunea consemnata el devine de plin drept creditor al proprietarului pana la concurenta sumei nedatorita de el. Certificatul ce se va libera cumparatorului de ministerul de domenii, doveditor ca a depus cautiunea, va constitui fata de proprietar nu numai chitanta liberatorie pentru suma consemnata; dar inca si un titlu autentic, definitiv si executoriu, pe baza caruia isi va exercita fata de proprietar, fara somatie, punere in intarziere sau judecata, toate drepturile sale. Spre acest sfarsit el se poate adresa tribunalului inaintea caruia voieste sa-l execute, spre a cere si obtine formula executorie, care se va aplica pe acest certificat, si tribunalul va ordona executarea lui. Comandamentele ce s-ar face in baza unor asemenea titluri executorii nu se vor putea executa decat dupa trei ani dela transcrierea lor si prin derogatie dela art. 500 pr. civ., nu se perima decat dupa patru ani dela transcrierea lor. In ceeace priveste insa pe mosnenii sau razesii cari si-au vandut padurile spre exploatare, cheltuelile de impadurire si prin urmare cautiunea de depus in acest scop, va privi numai pe exploatatori. Ea va fi pana la 60 lei de hectar si se va putea consemna in efecte publice pe cursul zilei. Pe langa aceasta cautiune, care priveste pe exploatatori, mosnenii sau razesii, sunt datori, pentru lucrarile de impadurire si de intretinere, sa presteze munca lor in natura in limita ce se va fixa prin regulamentul de aplicarea acestei legi; iar indeplinirea acestei obligatiuni din parte-le se va executa in acelas mod ca si zilele de prestatii datorite dupa legea drumurilor.
Art. 11
Statul va incuraja impaduririle:
a)Facand prin agentii sai silvici, dupa cererea proprietarilor particulari, planurile si devizurile pentru repopularea padurilor acestora si, in anumite cazuri, dirijand, in total sau in parte, lucrarile de impadurire;
b)Punand la dispositiunea proprietarilor particulari in mod gratuit sau pe costul de productiune si in limitele cantitatilor de cari va dispune, samanta si numarul de puieti necesari pentru repopularea padurilor lor:
c)Acordand premiii de incurajare proprietarilor, cari se vor fi distins prin buna exploatare a padurilor lor sau cari vor fi facut impaduriri in bune conditiuni in regiunile de munte si de dealuri in special, precum si pe locurile supuse surpaturilor, iar la camp pe terenurile cu nisipuri sburatoare;
d)Reducand pana la jumatate fonciera catre Stat, la cari sunt supuse padurile in exploatare, cand proprietarii isi vor amenaja padurile lor dupa principiile stabilite in art 3, alin. a, si le vor lasa sa creasca la varsta ceruta pentru producerea lemnului de lucru si de constructiune;
e)Contribuind cu sumele necesare pentru executarea lucrarilor de impadurire la padurile mosnenilor sau razesilor, in caz cand garantia fixata prin articolul precedent nu va fi indestulatoare.
Subcapitolul III: Defrisarea
Art. 12
Defrisarea padurilor, fie ca sunt, fie ca nu sunt puse sub regimul silvic, nu se poate face decat in cazurile prevazute in prezenta lege. Se considera asemenea ca defrisare pasunatul vitelor in insamantarile naturale, in plantatiuni si in lastaruri mai mici de zece ani, afara de cazurile prevazute la art. 15, 16 si 17; incendiarea unei paduri, precum si exploatarile vitioase, cari vor conduce, in total sau in parte, la distrugerea unei paduri, afara daca aceste exploatari vitioase nu sunt rezultatul aplicarei unui amenajament sau regulament de exploatare aprobat.
Art. 13*)
Defrisarea se poate permite numai in urmatoarele cazuri:
a)Pentru padurile aflate pe mosiile de camp cand ramane cel putin din suprafata totala a mosiei acoperita cu padure;
b)Cand proprietarul se va obliga sa planteze in locul padurei defrisate arbori fructiferi; Permisia de defrisare nu se va acorda decat treptat cu inaintarea lucrarei de plantare;
c)Cand padurea este situata pe loc ses, are o intindere mai mica de douazecicinci hectare si se afla la o distanta de cel putin un kilometru de alt trup de padure in suprafata de cel putin cinci hectare cu care nu ar putea sa formeze impreuna un trup mai mare de douazecicinci hectare;
d)Cand va fi necesar a se da un perimetru mai regulat unei paduri, fara ca intinderea defrisata sa treaca peste 2% din totala ei intindere si fara ca suprafata defrisata sa fie mai mare de douazeci cinci hectare;
e)Cand va fi necesitate sa se construiasca prin padure case de locuit si alte cladiri necesare exploatarei, drumuri sau alte mijloace de transport, sa se creeze locuri de depozite pentru lemne si sa se deschida linii de amenajament, sau linii destinate sa separe, in caz de partaj, diferitele parti ale proprietarilor ce stapaneau padurea in indiviziune;
f)Cand va trebui sa se dea in schimb unui proprietar al unui loc infundat in padure o intindere echivalenta langa perimetrul sau exterior;
g)Cand intinderea portiunii defrisate va fi compensata prin impadurirea prealabila a unei intinderi egale de teren si cand tinerele plante, in varsta de cel putin trei ani reprezinta toate garantiile de reusita a impadurirei. Defrisarea nu se va putea face decat in urma unei constatari in localitate de catre un agent silvic superior si a avizului Consiliului, tehnic, aprobat de ministerul agriculturei si al domeniilor. Contractele cu data certa in fiinta in momentul promulgarei acestei legi, privitoare la pasunat si la defrisarea padurilor cari nu sunt supuse regimului silvic si cari ar contrazice dispozitiunile legei de fata, se vor respecta pana la expirarea lor.
______________
*) Acest text a suferit o modificare partiala prin Legea din 16 Septemvrie 1920, (art. 10), aflata la finitul acestui Cod. A se vedea si Regulamentul acestei Legi modificatoare, publicat in Mon. Oficial No. 73 din 6 Iulie 1921.
Art. 14
Exploatatorul unei paduri, fie el proprietar, fie cumparator, care va contraveni la dispozitiunile art. 12 si 13 se va pedepsi cu o amenda dela 500-1000 lei de hectar; in nici un caz insa nu se va putea cumula cu cea prevazuta la art. 7. Incassarea acestei amenzi se va face cu legea de urmarire si se va intrebuinta de ministerul agriculturei si al domeniilor la repopularea suprafetelor despadurite. Sumele ce vor ramane disponibile dupa acoperirea tuturor cheltuelilor de impadurire se vor incasa de Stat ca venit din amenzi.
Subcapitolul IV: Pasunatul in paduri
Art. 15
Pasunatul in padurile supuse regimului silvic, prevazute la art. 1, alin. a, b si c, este cu totul oprit. El este insa permis numai in padurile de balta situate pe marginea si in ostroavele Dunarei sau a altor cursuri de apa, dupa distinctiunile urmatoare:
a)Daca padurea se exploateaza in scaun, pasunatul este permis fara restrictiunea de varsta;
b)Cand taierea arborilor se face din fata pamantului, pasunatul este permis numai daca padurea e compusa din specii albe (cu lemn moale) si daca are varsta de cinci ani impliniti.
Art. 16
In celelalte paduri particulare supuse regimului silvic pasunatul va fi permis numai intrucat nu se compromite regenerarea padurei. Spre acest sfarsit se stabilesc urmatoarele reguli:
1.Pasunatul e permis:
a)In padurile supuse tratamentului codrului cu taieri rase si celui cu taieri succesive (codru regulat), numai daca au varsta mai mare de treizeci de ani;
b)In padurile tratate in crang compus si crang simplu, cand vor avea varsta de cincisprezece ani dupa taiere. Partile de padure prevazute la alin. a si b se vor determina la fata locului de agentii silvici ai Statului, in urma unei cercetari locale facuta in asistenta autoritatei comunale respective si in prezenta proprietarului sau reprezentantului sau legal, cu care ocazie se va determina si numarul vitelor cari pot intra la pasune;
c)In padurile de balta, dupa distinctiunile prevazute la art. 15, alin a si b.
2.Pasunatul este cu desavarsire oprit:
a)In padurile tratate in codrul gradinarit in care s-a adoptat o rotatiune mai mica de cincisprezece ani;
b)In padurile de protectie prevazute la art. 1, lit. f;
c)Pe terenurile surpate sau cari sunt supuse a deveni surpatoare prin faptul pasunatului.
Art. 17
In padurile particularilor nesupuse regimului silvic pasunatul este permis cand padurea are varsta de zece ani, afara numai de padurile de salcie si alte specii albe unde pasunatul este permis dupa trei ani dela taiere.
CAPITOLUL III: Consiliul tehnic
Art. 18
Pe langa ministerul agriculturei si al domeniilor va functiona un consiliu consultativ, numit Consiliul tehnic al padurilor. Acest consiliu se va compune din cinci membri, luati dintre inspectorii generali silvici sau dintre inspectorii silvici ai Statului, numiti prin decret regal, dupa propunerea ministrului agriculturei si al domeniilor. Consiliul tehnic este obligat sa se pronunte:
a)Asupra amenajamentelor, regulamentelor de exploatare si a studiilor sumare ale padurilor supuse regimului silvic;
b)Asupra proiectelor de drumuri si alte mijloace de transport in padurile Statului, de constructiuni in interesul exploatarei acestor paduri, de lucrari pentru impaduriri, pentru corectiunea si stingerea torentilor, asupra devizurilor acestor lucrari, precum si asupra tuturor chestiunilor tehnice privitoare la paduri;
c)Asupra defrisarei padurilor, in cazurile prevazute la art. 13 de mai sus;.
d)Asupra studiilor de punere in exploatare a padurilor Statului;
e)Asupra actelor de estimatie pentru punerea in vanzare a produselor secundare si accesorii;
f)Asupra conditiunilor generale si speciale de vanzarea padurilor Statului;
g)Asupra devizelor de cheltuieli pentru popularea padurilor particulare;
h)Asupra cererilor facute de particulari de a se supune padurile lor sub regimul silvic;
i)Asupra estimatiunei padurilor ce se vor cumpara dela Casa rurala si a terenurilor prevazute la art. 8, alin. b. Consiliul tehnic va stabili: Tabloul de padurile ce se vor mai supune regimului silvic, si cari, dupa aprobarea ministerului, se vor publica in Monitorul Oficial. Lista pamanturilor lipsite de vegetatiune lemnoasa, cari vor trebui impadurite. In termen de sase luni dela publicarea in Monitorul Oficial a tabloului de padurile ce se vor mai supune regimului silvic, partea interesata va putea face contestatiune la ministerul agriculturei si al domeniilor. Ministrul luand avizul consiliului tehnic si examinand motivele contestatiunei, va putea dispune o noua verificare in localitate. Deciziunea va fi definitiva si adusa la cunostinta contestatorului printr-o simpla adresa comunicata pe cale administrativa. Consiliul tehnic este obligat sa faca, la finele fie-carui an, ministrului agriculturei si al domeniilor propuneri privitoare la conservarea, regenerarea si ameliorarea padurilor Statului, pentru ca solutiunile ce se vor da sa poata fi puse in aplicare in anu ce urmeaza.
CAPITOLUL IV:
Subcapitolul I: Exploatarea padurilor Statului, judetelor, comunelor,
asezamintelor publice si de binefacere
Art. 19
Afara de regulile prevazute prin amenajament, exploatarea padurilor apartinand Statului, Casei scoalelor, Casei bisericei, judetelor, comunelor, asezamintelor publice si de binefacere, nu se vor putea face decat in baza unei adjudecatiuni, precedata de licitatiune publica, tinuta conform regulilor prevazute de legea contabilitatei Statului, afara de cazul cand legi speciale ar prevedea contrariul. Exploatatorii unor asemenea paduri nu vor putea incepe exploatarea decat dupa ce vor fi obtinut o permisiune In regula dela proprietarii acestor paduri sau dela reprezentantii lor. Exploatatorul va fi dator sa aiba cel putin un pazitor care, dupa ce va fi recunoscut de capul de ocol respectiv, va depune juramant inaintea tribunalului local. Acest pazitor va fi autorizat a incheia procese-verbale atat in cuprinsul suprafetei in exploatare, cat si la distanta de doua sute metri dincolo de limita acestei exploatari.
Art. 20
Agentii silvici ai Statului, judetelor, comunelor si asezamintelor publice si de binefacere sunt datori sa depuna la grefa tribunalului situatiunii padurei, tiparul ciocanelor silvice pe cari le vor intrebuinta pentru marcarea atat a arborilor destinati a servi ca rezerve sau a fi vanduti cat si a arborilor taiati in delict, supusi fiind, in caz de abateri, in ce priveste agentii Statului, la pedepsele prevazute de legea de organizare a ministerului de domenii, iar ceilalti la o amenda dela 100-500 lei.
Art. 21
Exploatatorul nu va putea face nici un cuptor de carbuni si nici un atelier decat in locurile indicate prin procesul-verbal de predarea suprafetei de padure vanduta, incheiat de capul de ocol sau de reprezentantii proprietarului padurei, sub pedeapsa de a fi supus la o amenda de 50 lei pentru fiecare cuptor sau cladire de atelier construita in alta parte, precum si la desfiintarea lor.
Art. 22
Din momentul primirii permisiunei de exploatare si pana nu vor fi obtinut deplina descarcare exploatatorul este raspunzator de toate delictele silvice comise in cuprinsul si in jurul locurilor de exploatare pana la o distanta de doua sute de metrii daca prepusii, lucratorii sau oamenii lui nu vor fi instiintat, prin raport facut cel mai tarziu in termen de opt zile dela comiterea delictului, pe agentii silvici respectivi, pe proprietarii padurei sau pe reprezentantii lor. Raspunderea exploatatorului nu va inceta insa nici dupa descarcarea data de agentii silvici, daca se va constata in urma ca aceasta descarcare a fost data in mod fraudulos. Exploatatorii nu vor fi descarcati de raspunderea lor, decat cand vor fi indicat pe delicventi, sau cand vor face dovada ca au luat toate masurile necesare pentru descoperirea lor.
Art. 23
Exploatatorii nu vor putea introduce in tara lucratori straini pentru exploatarea padurilor lor decat cu autorizarea ministerului de interne, care nu se va da decat in cazul cand se va constata ca in regiunea respectiva nu s-au gasit lucratori, sau ca acestia nu au voit sa se angajeze la asemenea lucrari.
Subcapitolul II: Transportul lemnelor
1.Transportul pe uscat
Art. 24
Cand transportul lemnelor prin proprietatea de care apartine padurea destinata exploatarei nu s-ar putea face, sau ar costa relativ prea mult, scoaterea lor se va face si pe proprietatile straine, fie pe drumurile existente sau cele ce se vor Infiinta de exploatator, acesta fiind obligat sa despagubeasca pe proprietari de toate daunele ce i s-ar ocaziona. In acest scop dupa cererea partei interesate, ministerul agriculturei si domeniilor, in urma unei constatari locale prin agentii sai silvici, va hotari despre necesitatea transportului lemnelor prin proprietatile straine, si va determina locul pe unde el se va putea face, in modul cel mai putin vatamator pentru proprietatile straine, timpul cat el va dura si suma cuvenita ca despagubire proprietarilor respectivi. La fixarea despagubirei, pe langa celelalte elemente de apreciere, agentii silvici vor tine seama, in cazul cand trecerea se va face pe drumuri existente, atat de cheltuelile facute cu constructia lor, cat si de cele necesare pentru intretinerea lor; iar cand trecerea ar urma sa se faca pe drumuri ce trebuesc infiintate din nou, spesele de constructie si de intretinere privesc numai pe exploatator. Daca partile nu s-ar multumi cu aceasta suma, ele se pot adresa justitiei dar numai in ce priveste cuantumul despagubirei iar nu si asupra utilitatei si conditiunilor de trecere. Pana la pronuntarea unei sentinte definitive, transportul lemnelor nu poate fi insa impiedicat, daca s-a depus despagubirea fixata de minister. In caz insa cand exploatatorul ar voi sa infiinteze o linie ferata pentru transportul materialului lemnos, el nu poate face decat conformandu-se conditiunilor stabilite prin legea pentru construirea si exploatarea cailor ferate din initiativa privata din 28 Martie 1900, cu modificarile din 31 Maiu 1905.
2.Transportul pe apa
Art. 25
Proprietarii sau exploatatorii de paduri, pentru a-si transporta pe apa lemnele fie in stare libera, sau sub forma de plute, au dreptul a se folosi de toate cursurile de apa, chiar cand acestea nu fac parte din domeniul public. Cand insa pentru efectuarea transportului va fi nevoie de constructiuni hidraulice: opusturi, stavilare sau alte retineri de apa precum si de lucrari pentru apararea malurilor si altor instalatiuni agricole si industriale aflate in fiinta, aceste constructiuni nu se vor putea face decat in baza unei autorizari prealabile din partea guvernului. Cererea pentru obtinerea autorizarei se va inainta ministerului agriculturei si al domeniilor, insotita de un memoriu amanuntit cu indicatiunea cantitatei si felul lemnelor de plutit, aratarea locului pe unde se incepe si unde se termina plutirea si de un plan de situatie al cursului de apa pentru care se cere autorizarea. In acest memoriu si plan se va indica, In mod detaliat, constructiunile hidraulice, morile, canalurile, lucrarile de aparare, a malurilor sau de regulare a cursului acelei ape, in fine toate lucrarile existente pe cursul sau malurile apei, precum si acelea ce se proiecteaza a se face. Ministerul, in termen de zece zile dela primirea cererei de autorizare, o inainteaza prin prefectura primarului sau primarilor comunelor pe teritoriul carora se va face plutirea. Acestia o afiseaza de indata la usa primariei, constatand aceasta prin desare de proces-verbal. In timp de o luna dela afisare, toate persoanele interesate, vor putea face observatiunile lor sau vor putea formula noi cereri de plutire. Dupa expirarea acestui termen, prefectul, cu asistenta agentilor silvici si a autoritatilor comunale respective, va face o constatare la fata locului inaintand rezultatul ministerului, care va decide asupra cererilor.
Art. 26
Durata autorizarei va depinde de felul, de importanta constructiunilor proiectate, de cantitatea materialului lemnos destinat a fi transportat si de distanta de parcurs prin plutire. Ea nu poate fi mai lunga decat termenul de exploatare a padurei pentru care se acorda autorizarea. Cand sunt mai multe cereri de autorizare si cei interesati nu se pot intelege intre dansii, ea se va acorda aceluia sau acelora cari vor avea sa transporte cantitatea cea mai mare de material lemnos, pe distanta cea mai lunga si de valoarea cea mai mare. Nu se poate da autorizare decat aceluia care va prezenta garantii serioase de solvabilitate pentru despagubirea proprietarilor riverani de daunele ce eventual li s-ar putea produce prin faptul transportului. Nu se va incuviinta nici o autorizare de plutire, daca prin constructiunea opusturilor sau altor instalatiuni pentru retineri de apa s-ar putea ocaziona pagube mai mari decat mijloacele cunoscute ale aceluia care a cerut-o precum si atunci cand constructiunile in chestiune ar face cu neputinta functionarea instalatiunilor industriale sau agricole in fiinta, a caror utilitate, ar fi mai mare decat aceea a transportului lemnelor prin plutire. Infiintarea de noi opusturi, stavilare sau alte retineri de apa nu se poate Incuviinta decat daca acestea nu impiedica functionarea celor existente.
Art. 27
Autorizarea de plutire odata acordata, pentru un curs de apa, sau o anumita portiune dintr-insul nu se mai poate da o noua autorizare altei persoane pentru timpul duratei primei autorizari. Aceia carora nu li s-a admis cererea precum si alti exploatatorii de paduri cari ar avea nevoie sa-si transporte lemnele pe cursul de apa pentru care s-a acordat autorizarea, vor avea dreptul sa se foloseasca si dansii de acel curs de apa, platind aceluia care a obtinut autorizarea despagubirea pe care o va fixa ministerul agriculturei si al domeniilor tinand seama de serviciul adus si de cheltuelile facute cu lucrarile. Cei nemultumiti cu aceasta despagubire au dreptul de apel la Curtea de apel, din resortul careia face parte padurea exploatata de cel autorizat in termen de cincisprezece zile dela notificarea deciziunei ministerului. Deciziunea Curtei este definitiva si fara drept de recurs. Pana la pronuntarea unei sentinte definitive, transportul lemnelor nu poate fi impiedicat, daca s-a depus despagubirea fixata de minister.
Art. 28
Cel autorizat este obligat sa tina constructiunile in buna stare, sa faca lucrarile necesare pentru apararea malurilor, a cladirilor si a instalatiunilor hidraulice ce sunt pe cursul apei, toate acestea sub sanctiunea de a i se revoca autorizarea si fara drept de despagubire. El este dator sa despagubeasca pe riverani de stricaciunile cauzate prin lovirea lemnelor transportate in stare libera sau in forma de plute, cum si prin revarsarea apelor slobozite. Stricaciunile provenite din cazuri de forta majora sau care s-ar fi produs si fara instalarea opusturilor nu-l privesc. De doua ori pe an, fie-care proprietar de opusturi va face sa se constate prin primaria respectiva prevenind si pe riverani, starea constructiunilor acestora spre a se putea lesne stabili in urma degradatiunile provenite din faptul plutirei. Daca nu a facut aceasta constatare, cel autorizat nu va fi admis sa probeze ca stricaciunile erau anterioare plutirei El este obligat a depune cu privire la desdaunarile eventuale, o cautiune ce se va stabili de catre autoritatea silvica in urma unei expertize. Cel caruia i s-a acordat autorizarea nu poate desfiinta lucrarile de cari nu se mai serveste si nici face altele decat cele autorizate, fara incuviintarea ministerului, sub sanctiunea, in caz de abatere, a revocarei de drept a autorizarei, fara drept de despagubire. Toate lucrarile facute in cursul duratei autorizarei raman de drept, la expirarea termenului autorizarei proprietatea Statului fara nici un drept de despagubire. Lucratorii vor avea dreptul sa treaca si pe proprietati straine ori de cate-ori au lucrari de facut dealungul malurilor. In caz de stricaciune proprietarii malurilor vor fi despagubiti. Autoritatile comunale si administrative vor ajuta pe exploatatori in redobandirea lemnelor lor luate de apa.
CAPITOLUL V:
Subcapitolul I: Stabilirea dreptului de proprietate al mosnenilor sau
razesilor cu privire la paduri, poieni, goluri de munte, etc.
Art. 29
Pentru stabilirea drepturilor de proprietate a cetelor de mosneni sau razesi aflate in devalmasie, cu privire atat la padurile ce stapanesc cat si la padurile, fanetele si locurile de aratura aflatoare In poienile si locurile goale din interiorul sau dimprejurul perimetrului padurilor lor, precum si la golurile de munte destinate pasunatului, se instituie o comisiune compusa din judete de ocol, din administratorul plasei si din controlorul fiscal al locului unde este situata proprietatea, si care comisiune va fi prezidata de judele de ocol. Daca imobilul face parte din mai multe comune sau chiar judete ori plasi, ori-care din judecatorii din ocolul caruia ar face parte o portiune din imobil e dator si are competenta de a instrumenta pentru intreg imobilul si a face parte din comisiune. El atrage dupa sine in Comisiune pe subprefectul si controlorul din resortul resedintei judecatoriei. In asemenea cazuri, si daca mai multi judecatori au luat initiativa operatiunei, conducerea ei ramane aceluia care a luat-o mai intai. Judecatorul este dator ca, in termen de o luna dela promulgarea legei de fata, prin notarii comunelor din ocolul sau, sa se informeze de cetele de mosneni sau razesi aflatoare in fiecare comuna, de numele persoanelor cari o compun pe cat va fi posibil, de numele generic al proprietatei, de numele parohului si al dirigintelui scoalei din comuna situatiunei imobilului. Notarul e dator, pana in cincisprezece zile dela primirea adresei judelui de ocol, sa-i dea toate aceste informatiuni, sub pedeapsa unei amende dela 100-200 lei, care i se va aplica de judele de ocol in mod definitiv. Treptat cu primirea acestor informatiuni comisiunea va procede in lucrare, care va trebui terminata pentru toate imobilele cetelor de mosneni sau razesi din ocolul sau, pana in opt luni dela promulgarea acestei legi. Spre acest sfarsit, judele de ocol este dator ca printr-o citatie colectiva sa incunostiinteze obstea de ziua cand comisia va descinde in comuna.
Art. 30
Citatiunea va cuprinde:
a)Numele obstei;
b)Numele generic al proprietatei;
c)Ziua si ora descinderei in comuna;
d)Invitarea obstei de a se prezenta in localul primariei situatiunei imobilului cu ori-ce acte, planuri sau titluri de posesiune privitoare la drepturile ei. Citatia se va trimite de judele de ocol pe langa o adresa a sa, parohului, dirigintelui scoalei si notarului comunei situatiunei imobilului. Notarul o va afisa de indata la usa primariei, constatand aceasta prin dresare de proces-verbal, pe care il va trimite judelui de ocol. Preotul o va ceti in biserica in prima Duminica dela primire si va trimite indata judelui de ocol adeverinta de primire, in care va mentiona si ziua cand a cetit-o in biserica. Invatatorul va trimite de-asemenea adeverinta de primire si va cauta sa raspandeasca printre mosneni aceasta incunostiintare. Daca imobilul face parte din diferite comune, trimiterea citatiei la notarul, parohul si dirigintelui scoalei uneia din comune este de ajuns. Asemenea daca in comuna sunt mai multe parohii si scoli, trimiterea citatiei la unul din parohi sau diriginte de scoala este de ajuns. Daca din contra nu va fi preot, ori invatator in comuna, sau unul din ei, exemplarele de citatie destinate acestora nu se vor scoate de judele de ocol. Judele de ocol este dator a trimite citatia in timp util, iar descinderea comisiunei nu poate avea loc inainte de cincisprezece zile dela afisarea citatiunei la usa primariei. El va incunostiinta deasemenea prin adresa pe ceilalti membrii ai comisiunei de ziua descinderei, cel putin cu opt zile inainte de ziua fixata, precum si pe Casa Centrala a Bancilor populare.
Art. 31
La ziua fixata, comisiunea, in asistenta notarului, care va servi ca secretar al ei, va asculta pe toti mosnenii sau razesii cari se vor prezenta, va examina titlurile, rafuielile dintre ei, hotarniciile si planurile prezentate de fie-care, va descinde la imobil, va face masuratoarea prin ingineri de va fi nevoie, va lua ori-ce informatiuni si va face ori-ce investigatiuni cu privire la obiceiurile locale, la drepturile si posesiunea lor, va asculta martori, va cerceta ori-ce acte de ori-ce fel i s-ar prezenta, va statua chiar cu privire la drepturile celor ce nu s-ar prezenta, si, prin derogare dela dispozitiunile codului si procedurei civile, va stabili drepturile privitoare la averile dotale, la acelea ale minorilor, interzisilor, persoanelor puse sub consiliu judiciar si absentilor, iar cand acestia nu ar avea reprezentanti legali sau cand ar fi lipsa, judecatorul putand chiar la fata locului sa numeasca reprezentanti legali minorilor si incapabililor si uza de toate mijloacele pentru a constata existenta si proportia unor asemenea drepturi, va primi pe soti ca reprezentanti de drept, pentru partile dotale si parafernale – cu un cuvant, Comisiunea va uza de puterile cele mai largi pentru a stabili drepturile fie-caruia din devalmasi, fara a fi nevoie pentru femeile maritate de autorizatia sotului, pentru minori si ceilalti incapabili de indeplinirea formalitatilor de autorizare cerute de codul si procedura civila. Daca lucrarea sa nu se va putea termina intr-o singura zi, dansa va continua fara intrerupere si in zilele urmatoare pana la terminare. Asupra intregei sale operatiuni comisia va da o deciziune semnata de toti membrii prezenti, putand lucra chiar cu doi membrii, dintre cari judele de ocol trebuie sa fie prezent neaparat. Pe langa deciziunea sa, comisia va dresa si o tabela, cari va face parte integranta din deciziune si care va cuprinde: numele obstei, numele membrilor ei, calitatea lor de sunt majori, minori sau incapabili, numele imobilului, natura si intinderea lui aproximativa si proportiunea dreptului fie-caruia in imobil. Deciziunea comisiunei si tabela care o insoteste se vor afisa indata de judele de ocol la usa primariei respective, si pana in trei zile dela pronuntarea lor si la usa jndecatoriei. Aceasta afisare se va constata prin dresare de proces-verbal semnat, pentru afisarea la comuna, de membrii comisiunei prezenti la darea deciziunei si de notar; pentru afisarea la judecatorie, de judecator sau stagiar si de grefier. Pentru fie-care imobil judele de ocol va tine un dosar separat. El este dator a da copii oricui i-ar cere de pe decizia comisiunei si tabela.
Art. 32
In termen de doua luni dela data afisarei deciziunei comisiunei la usa judecatoriei, ori-cine ar pretinde drepturi asupra acelui imobil, ca facand parte din obste dar nu a fost trecut, sau drepturi mai mari decat cele fixate de comisiune, fie ca a fost sau nu prezent inaintea comisiunei are dreptul de a face apel in contra deciziunei comisiunei la tribunalul judetului de care depinde judecatoria. Femeea maritata poate face apel fara autorizatia sotului, sotul poate face apel fara mandat chiar pentru drepturile parafernale ale sotiei, reprezentantii legali ai minorilor si interzisilor, fara autorizarea consiliului de familie, care nu este necesara nici pentru a sta in instanta. Pentru cei pusi sub consiliu judiciar, pot face apel, ei sau consilierul lor judiciar. Pentru minori si interzisi are inca dreptul de a face apel, tot in termenul de mai sus, primarul comunei, notarul, preotul, invatatorul, procurorul tribunalului, minorul mai mare de 14 ani si orice alta persoana. In petitia de apel se va arata numele obstei, domiciliul apelantului, acela al obstei, calitatea in care face apelul, numele si situatia imobilului, data deciziunei apelata, iar apelul va fi insotit si de o copie de pe el. Tribunalul, indata ce va primi un apel, va cere dosarul dela judecatorie. Nu va fixa termenul la nici un apel pana cand din dosarul judecatoriei nu va constata ca a expirat termenul de apel. Atunci va forma un singur dosar pentru toate apelurile facute contra deciziunei comisiunei, pe cari din oficiu le va declara conexe printr-un proces-verbal si va fixa o singura zi de judecata. Pentru acea zi se va scoate o singura citatie pe numele obstei, care va servi ca chemare Ia infatisare atat pentru apelanti cat si pentru obste. Citatia se va face dupa regulile prevazute la art. 75 alin. II proc. civila. Daca judecata se va amana la ziua fixata pentru cauze legale, sau ar fi nevoie de cercetari locale ori expertize, totusi presedintele tribunalului e dator a fixa termenele de infatisare si a face ca toate lucrarile preparatorii sa fie facute in timp util, pentru ca sentinta tribunalului sa fie pronuntata pana in maximum trei luni, socotite din ziua expirarei termenului de apel, sub sanctiunea, in caz de abatere, de pedepse disciplinare. Apelurile de asemenea natura se vor fixa chiar in zilele in care tribunalul, dupa regulamentul sau interior, nu judeca apeluri; ele se vor cerceta cu precadere inaintea tuturor proceselor din acea zi, si daca nu se vor termina intr-o zi, se va continua fara intrerupere in zilele urmatoare pana la terminare. Tribunalul va judeca cel putin cu doi judecatori. Ministerul public va pune concluziuni. Tribunalul, apreciind toate titlurile prezentate si dovezile facute, va pronunta sentinta sa. Sentinta se va redacta de un judecator si va prevede intr-insa numele acelui judecator. Sentinta tribunalului e definitiva nesupusa opozitiunei, insa cu drept de recurs in Casatie, in termen de 15 zile dela pronuntare, chiar in cazul cand a fost data in lipsa Curtea de Casatie va, judeca pana intr-o luna, cu precadere inaintea tuturor proceselor dela ordinea zilei si fara opozitie. Recursul suspenda executarea. Tribunalul, pe baza sentintei ce ar pronunta, va forma pana in cinci zile dela pronuntare, o noua tabela definitiva, care va cuprinde toate enuntarile tabelei comisiunei, si care se va semna de completul care a luat parte la judecata.
Art. 33
Pana in opt zile dela pronuntarea sentintei ea trebuie sa fie facuta in condica de sentinte a tribunalului si indata dupa dansa se va trece tabela vorbita mai sus, care va face parte integranta din sentinta. Ele se vor trece si in registrul de transcriptiuni imobiliare. Presedintele tribunalului e dator a trimite din oficiu copii dupa sentinta si tabela certificate de el ca conform cu originalele si cu mentiunea ca sunt transcrise, judelui de ocol respectiv pana in zece zile dela transcrierea lor in registrul tribunalului; iar judecatorul pana in cinci zile dela primire este dator a le trece intr-un registru special numit <>.
Art. 34
Daca presedintele tribunalului pana in doua luni dela afisarea deciziunei comisiunei la judecatoria de ocol, nu va cere judecatoriei dosarul afacerei judecatorul din oficiu este dator a-i trimite tribunalului. Presedintele tribunalului va acea grija sa examineze acel dosar, si cand vor fi trecut doua luni dela afisarea deciziunei comisiunei la judecatorie fara sa se fi facut apel contra ei de nimeni, el este dator a incheia un proces-verbal, constatand neapelarea si ramanerea lor definitiva si va face mentiune de aceasta pe decizia comisiunei si pe tabela ei, ordonand grefei a transcrie procesul sau verbal, decizia comisiunei si tabela ei, facand mentiune pe ele de efectuarea acestei operatiuni. Termenul in care ea se va face, va fi acela prevazut la articolul precedent. Dupa transcriere va inapoia din oficiu judelui de ocol dosarul cu mentiunile facute pe originala decizie a comisiunei si pe tabela, ca n-au fost apelate, precum si copie legalizata de presedinte de pe procesul sau verbal. Judele de ocol, primind toate acestea, le va transcrie indata in registrul mentionat la articolul precedent.
Art. 35
Dupa ce tabela a ramas definitiva si s-a transcris, ea constituie un titlu definitiv pentru toti cei ce au fost prezenti sau reprezentati, in modul indicat de aceasta lege, inaintea uneia din cele doua instante de fond. Acestia nu vor putea invoca intre ei, sub nici un motiv si pe nici o cale, alte drepturi asupra imobilului decat cele prevazute In tabela definitiva. Toti acei care vor pretinde ca au fost omisi sau au fost inscrisi cu drepturi mai mici decat ar avea si nu vor fi fost prezenti sau reprezentati in modul indicat de aceasta lege. inaintea nici uneia din cele doua instante de fond, isi vor putea stabili drepturile lor pe cale de actiune ordinara, inaintea tribunalului care va judeca ca prima instanta. Actiunea se va indrepta in contra reprezentantilor obstei, desemnati conform acestei legi. Pe baza hotararilor definitive ce se vor da, se vor face cuvenitele indreptari in tabela definitiva, precum si in registrele tribunalului si judecatoriei unde ea este transcrisa. Numai dela data acestei rectificari, nouii inscrisi vor putea exercita drepturile lor de co-devalmasi. Drepturile dobandite pana atunci, conform acestei legi, de catre cei de al treilea se vor respecta. Nouii inscrisi nu vor putea, in nici un caz, cere nici valoarea fondului, nici veniturile pe trecut, decat numai in contra obstei si nu vor putea urmari pentru acoperirea lor decat veniturile nedistribuite inca si cele viitoare. Ei nu vor putea infiinta nici sechestru asigurator, nici sechestru judiciar in timpul judecatei.
Art. 36
Imparteala padurilor, proprietate a mosnenilor; nu se poate face decat in natura. In caz de a se cere imparteala prin justitie, ea nu se poate face decat daca judecata va constata ca imobilul se poate comod imparti in natura. In timpul procesului de impartire nu se poate cere, nici infiinta sechestru judiciar. In caz cand obstia se afla in indiviziune cu o persoana morala sau cu particulari cari, ei sau autorii lor, nu au facut parte din obste iesirea din indiviziune se va face conform dreptului comun. Instrainarile facute de unul sau mai multi mosneni sau razesi a dreptului lor indiviz nu pot avea alt efect decat a substitui pe cumparator in aceleasi drepturi indivize pe cari le avea vanzatorul, ramanand cumparatorul supus la toate restrictiunile acestei legi. Cand vanzatorul ar voi sa vanza la o persoana straina de obste, e dator a face un anunt, are se va afisa la judecatoria de ocol si la primaria respectiva, constatandu-se aceasta prin dresare de proces-verbal dresat de judecator si notar si in care se va indica pretul si conditiunile vanzarei. Vanzarea nu se va putea face decat intr-o luna dela afisare. Daca in acest interval unul sau mai multi devalmasi vor voi sa cumpere ei vor fi preferiti la pret si conditiuni egale si vor declara oferta lor insotita de garantiile cuvenite judelui de ocol. In caz de abatere, dupa cererea devalmasului interesat, vanzarea va fi declarata nula in favoarea devalmasului care va fi exercitat dreptul de preferinta. Constituirea de drepturi reale nu confera dobanditorului alte drepturi decat tot asupra partei indivize a constituitorului; iar daca constituirea unor asemenea drepturi ar conduce-o la vanzare silita, cumparatorul nu dobandeste decat tot un drept indiviz prin substituirea lui in drepturile si obligatiunile expropriatului prevazute in prezenta lege. Vanzarile in deplina proprietate sau numai pentru exploatare a intreg sau parte din imobilul indiviz precum si constituirea de drepturi reale nu vor fi valabile decat atunci cand se vor face dupa normele stabilite in aceasta lege. Din ziua promulgarei acestei legi si pana la stabilirea definitiva, conform acestei legi, a drepturilor co-devalmasilor, ori-ce instrainare voluntara sub ori-ce titlu, totala sau partiala, este interzisa. Ori-ce act facut contra acestei prohibitiuni este nul, si de nul efect.
Subcapitolul II: Exploatarea padurilor stapanite de mosneni sau de razesi in devalmasie
Art. 37
In termen de o luna dela transcrierea tabelei definitive, care stabileste drepturile mosnenilor sau razesilor in devalmasie, judecatorul de ocol este dator a incunostiinta obstea sa se prezinte la judecatorie pentru a-si constitui asezamantul ei cu privire la averea In devalmasie. El va fixa ziua cand obstea va trebui sa se prezinte in acest scop, iar chemarea se va face prin citatiune colectiva, pe numele obstei, inmanata in modul indicat ia art. 30. Adunarea mosnenilor sau razesilor devalmasi este legal constituita, daca se prezinta mosneni sau razesi, reprezentand peste jumatate din drepturile indivize stabilite prin tabela definitiva si transcrisa. Daca la prima chemare nu se prezinta mosneni in conditiunile prevazute la aliniatul precedent, judele de ocol va constata aceasta prin proces-verbal si va fixa o noua zi de intrunire, al carui termen nu va fi nici mai scurt de 15 zile, nici mai lung de 20, socotit din ziua primei convocari. Pentru acest nou termen va fi citata tot dupa normele de mai sus. La acest al doilea termen, adunarea este legal constituita, ori-care ar fi proportia de drepturi pe care ar prezenta-o mesnenii prezenti.
Art. 38
Mosnenii sau razesii, intruniti in modul de mai sus, isi vor alcatui asezamantul lor, in care vor indica:
a)Numirea proprietatei devalmase si locul unde este situata;
b)Numele si domiciliul tuturor mosnenilor sau razesilor devalmasi precum si partea pe care fie-care din ei o are in proprietatea stapanita in devalmasie, conform tabelei definitive si transcrisa;
c)Dispozitiuni privitoare la modul cum se va face numirea administratorilor, cetei de mosneni sau razesi, la numarul si durata functiunei lor, precum si la fixarea drepturilor si indatoririlor acestora;
d)Dispozitiuni privitoare la modul cum se vor tine Intrunirile devalmasilor, la numarul de voturi ce va trebui sa se obtina pentru ca o hotarare a intrunirei sa poata fi valabila si la puterea ce aceste hotarari vor avea fata de devalmasi sau fata de cei de al treilea;
e)Dispozitiuni privitoare la cheltuelile comune, la dana socotelilor si la distribuirea beneficiilor realizate din exploatarea padurilor, din pasune, fanete si terenurile de aratura;
f)Dispozitiuni privitoare la modul cum se vor aplana neintelegerile ce se vor ivi intre devalmasi;
g)Epoca la care se va fixa intrunirea anuala a devalmasilor;
h)Numirea primilor administratori si fixarea salariilor lor. In afara de dispozitiunile de mai sus, in asezamant se vor putea trece ori-ce dispozitiuni prevazute In aceasta lege, cari totusi se vor aplica chiar de nu ar fi prevazute, precum de asemenea judele de ocol va opri a se trece in asezamant stipulatiuni care ar contrazice, fie direct, fie indirect, dispozitiunile acestei legi. Asezamantul pentru a fi valabil trebuie sa fie facut in scris si aprobat de majoritatea in drepturi si In numar a mosnenilor prezenti la convocare. Ei se va autentifica de judecatorul de ocol si se va transcrie in registrul prevazut la art. 33.
Art. 39
Daca la a doua convocare nu s-ar prezenta deloc mosnenii, sau prezentandu-se nu s-ar putea obtine majoritatea prevazuta la aliniatul precedent, precum si in cazul cand, prezentandu-se, nu ar voi sa incheie asezamantul, judele de ocol este indreptatit a forma el insusi asezamantul si a numi administratorii conformandu-se principiilor stabilite in legea de fata. Asezamantul alcatuit dupa normele de mai sus, fie de catre mosneni sau razesi fie de catre judecator, este obligatoriu pentru toti devalmasii si opozabil celor de al treilea din ziua transcrierei lui. Tot in acest registru se va trece asemenea, dupa cerere sau din oficiu, toate schimbarile ce ar surveni posterior in drepturile fiecaruia din devalmasi sau in alcatuirea asezamantului, precum si ori-ce indicatiuni se vor da judelui de ocol de ministerul agriculturei si al domeniilor privitoare la supunerea padurei si a golurilor regimului silvic, la amenajament sau regulament de exploatare, si in fine, ori-ce instrainari sau drepturi reale s-ar constitui de obste sau de unii din ei asupra proprietatei devalmase. Daca asemenea drepturi reale s-ar constitui inaintea tribunalului, grefierul este dator din oficiu a le comunica judelui ocolului respectiv, pentru a fi trecute si in acest registru.
Art. 40
1.Devalmasii vor trebui sa aiba in fiecare an, la epoca fixata prin asezamant, o intrunire in care se vor ocupa:
a)Cu luarea socotelilor;
b)Cu fixarea beneficiului net de distribuit, care va fi in proportie cu dreptul fiecaruia in devalmasie;
c)Cu numirea administratorilor, cari nu pot fi mai putini de trei, nici mai multi de cinci;
d)Cu fixarea remunerariilor administratorilor, cari nu vor putea fi mai mari de 10% din beneficiile nete realizate;
e)Cu fixarea cheltuelilor de administratie si de paza padurilor. In intrunire se va decide suma ce va trebui sa se retina din veniturile proprietatei, pe fie-care an, pentru impadurirea locurilor conform amenajamentului sau regulamentului de exploatare. Intrunirea va avea loc in ziua si locul fixat de administratori. Devalmasii vor fi instiintati de presedinte de ziua intrunirei prin anunturi, in cari se vor indica precis chestiunile asupra carora se va discuta, facute cu 25 zile inainte de intrunire. Anunturile vor fi trimise de presedinte primariei locale, la ocolul silvic, la judecatoria de ocol si la Casa Centrala a Bancilor populare. Primarul este dator a afisa anuntul la usa primariei, constatand aceasta prin proces-verbal. Trimiterea anuntului la celelalte autoritati se va constata prin dovezile acestora de primirea lui. Numai cu indeplinirea acestor formalitati adunarea este legal constituita. Presedintele si primarul cari nu vor indeplini obligatiunile impuse mai sus, sau le vor indeplini cu violarea vre-unei forme, se vor pedepsi cu o amenda, care se va aplica de judele de ocol, dela 100-500 lei, iar in caz de recidiva dela 500-2000 lei. Aceste amenzi se vor incasa in folosul comunei. Afara de intrunirea obisnuita, ce va avea loc in fiecare an, se vor putea tine intruniri extraordinare, ori de cate ori administratorii vor crede aceasta necesar.
2.Intrunirea va trebui sa fie convocata:
a)Cand va fi ceruta de cel putin a cincea parte din devalmasi;
b)Cand se vor fi ivit pagube extraordinare, cari vor fi distrus o parte din paduri, precum incendii sau alte accidente;
c)Cand se va fi intentat cetei mosnenilor sau razesilor un proces care ar pune in discutiune dreptul ei de proprietate sau de posesiune, ori cand se vor fi constatat mari pierderi din averea devalmasiei. Anunturile pentru asemenea adunari se vor face intocmai ca pentru adunarile anuale.
Art. 41
Vor avea dreptul sa ia parte la intrunire toti proprietarii devalmasi sau mostenitorii lor, ale caror drepturi vor fi stabilite prin tabela transcrisa. In afara de exceptiunile dela art. 42, pentru ori-ce alte afaceri intrunirile anuale si cele extraordinare sunt legal constituite cand vor fi de fata la prima convocare devalmasi reprezentand in drepturi cel putin jumatate din partile totale ale devalmasiei. Daca la prima convocare nu s-a intrunit acest numar, adunarea anuala si cea extraordinara va avea loc de plin drept, fara alta convocare, in a opta zi libera dela prima convocare si se va tine oricare ar fi numarul devalmasilor prezenti. Deciziunile in toate aceste adunari se iau cu majoritatea in drepturi a devalmasilor prezenti.
Art. 42
Intrunirile insa, cari au de scop modificarea asezamantului, constituirea de drepturi reale, facerea de tranzactiuni, punerea in exploatare a padurei stapanite in devalmasie, vanzarea ei spre exploatare, in total sau in parte, precum si vanzarea de veci a proprietatei insas sau o parte din ea, nu sunt legal constituite, daca la prima convocare nu sunt prezenti mosneni sau razesi reprezentand in drepturi peste doua treimi din ele si in numar de cel putin jumatate din numarul total al mosnenilor sau razesilor devalmasi; iar la ori-care din intrunirile ulterioare in acest scop, trebuie sa fie prezenti mosneni reprezentand peste jumatate din drepturile totale ale devalmasiei si ca numar o treime cel putin din numarul mosnenilor. In ambele cazuri, hotararile nu se pot lua decat cu cel putin doua treimi din drepturile reprezentate in adunare. Ori-care ar fi numarul intrunirilor convocate in acest scop, pentru fie-care din ele trebuesc facute anunturile prevazute de art. 40, caci dispozitiunea dela art. 41, ca intrunirea sa se poata tine a doua oara fara convocare si cu ori-ce numar, nu se aplica pentru deliberarile de aceasta natura.
Art. 43
Toate intrunirile se prezideaza de judele de ocol respectiv, iar in capitalele de judele cari au obste de mosneni sau razesi, de presedintele tribunalului local. La intrunire va putea sa asiste un delegat al ministerului de domenii si al Casei Centrale a Bancilor populare. Presedintele intrunirei va verifica, inainte de a se declara intrunirea constituita, daca convocarile legale sunt regulat facute si daca este prezent numarul legal de membrii. In caz cand convocarile nu sunt facute In conformitate cu legea, el va amana intrunirea pentru alta zi spre a se face noi convocari. Daca convocarea este legal facuta, dar nu se prezinta membrii in conditiunile legale, el va amana Intrunirea, iar pentru noua intrunire se va proceda dupa distinctiunile dela art. 41 si 42.
Art. 44
La toate intrunirile, fara deosebire femeea maritata se poate prezenta fara autorizatia sotului; sotul poate prezenta pe sotie fara mandat, chiar pentru drepturi parafernale; tutorii si curatorii reprezinta de drept pe minori si interzisii; iar pentru cei pusi sub consiliu judiciar, se pot prezenta ei singuri sau Consiliul lor judiciar. De asemenea, minorii peste patrusprezece ani se pot prezenta in persoana. Toti acestia, fara distinctiune, nu au nevoie sa indeplineasca nici una din formalitatile de autorizari cerute de codul civil sau de procedura civila. De asemenea, prin derogare dela dreptul comun, drepturile dotale indivize in imobil, acelea ale minorilor, interzisilor, absentilor si ale celor pusi sub consiliul judeciar, se pot instraina in total sau in parte in mod valabil si fara indeplinirea ori-carei alte formalitati, intru cat instrainarea a fost incuviintata de intrunirea devalmasilor constituita dupa cerintele acestei legi.
Art. 45
Hotararile intrunirilor devalmasilor, luate cu numarul legal, sunt obligatorii pentru toti devalmasii, oricare ar fi natura drepturilor si starea lor civila si chiar daca nu au luat parte la intrunire. In termen de 15 zile dela intrunirea prin care s-a luat o hotarare, ori-ce devalmas va avea dreptul sa ceara judelui de Ocol respectiv anularea unei hotarari luate contra dispositiunilor asezamantului si contra celor prevazute in aceasta lege. Hotararea intrunirei nu se poate pune in lucrare decat dupa expirarea acestui termen si dupa ce presedintele consiliului de administratori va lua un certificat dela judele de ocol ca nu s-a facut cerere de nimeni pentru anularea ei. In caz cand ar exista cerere de anulare, judele de ocol este dator a o judeca pana In zece zile dela data cererei. Hotararea lui nu e supusa opozitiei apelului sau recursului. Ea este definitiva si executorie.
Art. 46
Administratorii reprezinta ceata mosnenilor sau razesilor in devalmasie fata cu cei de al treilea. Numarul lor nu va putea fi nici mai mic de trei, nici mai mare de cinci. Ei vor alege din sanul lor un presedinte si un casier. Casierul nu va avea dreptul sa pastreze la dansul decat sumele strict necesare pentru exploatare si cari se vor fixa de administratori. Toate celelalte sume le va depune la Cassa Centrala a Bancilor populare dupa regulele pe care aceasta cassa le va stabili. Administratorii sunt solidari raspunzatori de gestiunea lor si a casierului precum si de ori-ce daune ar rezulta prin abaterile lor dela obligatiunile impuse prin aceasta lege. Ei lucreaza valabil in majoritate. Deciziunile lor vor fi constatate prin procese-verbale, cari se vor trece intr-un registru special pe care il vor tine la dispozitia ori-carui devalmas, al agentilor ministerului de domenii, ai Cassei Centrale a Bancilor populare si a judelui de ocol. Ei, in majoritate, reprezinta obstea fata de cei de al treilea si in justitie fie ca reclamanti fie ca parati. Administratorii, cu autorizatia Cassei Centrale a Bancilor populare, vor avea dreptul sa angajeze tot personalul necesar pentru exploatarea si paza proprietatei in devalmasie si a cere sa fie recunoscut, de ministerul agriculturei si de domenii, acela relativ la paduri. Pe tot timpul prevazut in asezamant, administratorii nu pot demisiona, nici fi inlocuiti de mosneni sau razesi, afara de cazul cand s-ar constata ca nu lucreaza cu buna credinta, ca compromit interesele obstei, ca fac acte ilegale sau dau robe de o vadita neglijenta In asemenea cazuri, ori-ce mosnean, ministerul agriculturei si Cassa Centrala a Bancilor populare, pot cere judelui de ocol departarea. Judele, citand pe cel invinovatit, va decide. Pana la pronuntare, el il poate suspenda. Hotararea judecatorului e definitiva si executorie, nefiind supusa opozitiei, apelului sau recursului.
Art. 47
In cazurile cand ar fi vacante in consiliul administratorilor, cand administratorii ar fi indepartati pentru vre-unul din cazurile prevazute la articolul precedent, cand obstea nu ar numi administratori prin asezamant sau In intrunirile anuale, ori i-ar numi in numar mai mic decat minimum legal si, in fine, ori de cate ori, din ori-ce imprejurari, nu ar fi de loc administratori, sau n-ar fi numarul legal, numirea in total sau completarea se face din oficiu de judele de ocol, in mod definitiv. Administratorii astfel numiti reprezinta obstea fata de cei de al treilea si in justitie, avand aceleasi drepturi si obligatiuni pe cari legea le prevede pentru administratorii numiti de obste prin asezamant sau alesi in intrunirile lor legale. De asemenea, din ziua transcrierei tabelei definitive de drepturile mosnenilor sau razesilor si pana la alcatuirea asezamantului, sau cand din ori-ce cauze obstea s-ar gasi fara asezamant, tot judele de ocol numeste din oficiu unul sau trei administratori si cari vor functiona pana cand obstea isi va alcatui asezamantul dupa regulele acestei legi si ar alege administratorii sai. Judele de Ocol va fixa onorariul acestor administratori, care nu pot fi mai mare decat acela prevazut de art. 487 din procedura civila, precum si cautiunea la care vor fi supusi, daca judele de ocol va gasi ca este nevoie a se depune o cautiune. In asemenea caz, acesti administratori sunt investiti cu toate drepturile si supusi la toate obligatiunile pe cari legea le confera administratorilor numiti de obste prin asezamant sau alesi in intrunirile lor. In plus, ei vor avea, pana la alcatuirea asezamantului, toate puterile pe cari legea de fata le da adunarilor devalmasilor. In ceeace priveste insa actele enumerate la art. 42, ei nu le vor putea face decat in urma unei autorizari speciale si prealabile a judelui de ocol si numai dupa formele prescrise la art. 48 si 50 din aceasta lege. Functiunea administratorului, numit din oficiu de judele de ocol, dureaza atat timp cat obstea nu-si va alcatui asezamantul dupa regulele acestei legi si ar alege administratorii ei.
Art. 48
In caz cand ceata de mosneni decide vanzarea spre exploatare, in total sau in parte, a padurei, vanzarea nu se va putea face decat prin mijlocirea ministerului agriculturei si al domeniilor si numai prin licitatiune publica, dupa regulele vanzarei padurilor Statului. Ministerul agriculturei si al domeniilor va fi obligat ca, prin agentii sai silvici, sa faca evaluarea materialului lemnos aflata in padurea cetei de mosneni sau de razesi destinata vanzarei. Aceasta evaluare se va lua de baza la tinerea licitatiunei pentru vanzarea acestei paduri. Dupa ce se va fi cunoscut rezultatul licitatiunei, ministerul agriculturei si al domeniilor va fi obligat sa comunice, cel mult in 15 zile dela tinerea licitatiunei, administratorilor cetei de mosneni sau razesi pretul cel mai mare obtinut la licitatiune. Ei sunt datori sa comunice ministerului, pana in l5 zile dela comunicarea ce ministerul le-a facut de rezultatul licitatiunei, daca se multumesc sau nu cu pretul obtinut. In cazul cand majoritatea administratorilor consimte sa faca vanzarea cu acest pret, ministerul va aproba rezultatul licitatiunei. In asemenea caz, administratorii vor incheia contractul de vanzare al padurei pe baza conditiunilor generale si celor speciale de vanzarea padurilor Statului. Daca va gasi de cuviinta, ministerul poate sa cumpere padurea pe seama Statului, pe pretul iesit la licitatie si primit de administratori conform aliniatului precedent. In ceeace priveste folosinta locurilor de aratura, pasunei si a fanetei, fie de catre insasi devalmasi, fie prin arendare, invoire la vanat, pescuit etc, se va face si regula de administratorii devalmasiei, dupa avizul conform al sefului de ocol respectiv; in caz contrariu, acesti administratori se vor pedepsi cu amenda fie-care dela 500-1000 lei, iar arendarile vor fi nule de drept, fara drept de despagubire de ori-ce natura pentru arendasi; iar folosinta mosnenilor, daca ei singuri o exercita, va fi oprita. Un regulament va indica si modul numirei personalului necesar pentru paza, exploatarea si administrarea averei devalmasilor.
Art. 49
Pretul se va varsa la Casa Centrala a Bancilor populare, care, dupa ce va consemna la Cassa de Depuneri suma prevazuta in amenajament sau in regulamentul de exploatare pentru impadurite si va inainta recipisa ministerului de domenii, va distribui restul in chipul cel mai lesnicios mosnenilor sau razesilor, fie-caruia in proportie cu dreptul sau in devalmasie.
Art. 50
Cand, conform art. 42 si 48, se decide vanzarea in deplina proprietate, se va arata si pretul pentru care se poate vinde. Administratorii vor cere tribunalului situatiei imobilului sa procedeze la vanzarea prin licitatie publica, dupa formele prescrise de art. 686 si urmatorii din procedura civila, pentru vanzarea bunurilor minorilor. Tribunalul e dator a cita la vanzare pe ministerul agriculturei si al domeniilor. Licitatia poate incepe dela ori-ce suma. Adjudecarea insa nu se va putea face pe o suma mai mica decat aceea fixata de adunarea generala, sau de judele de ocol, cand vanzarea se face de administratorii numiti din oficiu. Daca dupa doua licitatiuni nu va iesi acest pret, administratorii nu vor putea vinde pe un pret mai mic, ci vor convoca o noua adunare generala, sau vor obtine o noua autorizare dela judele de ocol pentru a hotari un alt pret. Vanzarea se va face tot in forma aratata mai sus.
Art. 51
Ori-ce vanzari ale padurilor apartinand cetelor de mosneni sau razesi, fie in deplina proprietate, fie spre exploatare sau folosinta, cari se vor face in alt mod decat conform regulilor prevazute in aceasta lege, sunt nule de drept si de nul efect. Ministerul agriculturei si al domeniilor, Cassa Centrala a Bancilor populare, ori-ce persoana interesata si ministerul public de pe langa tribunalul situatiunei imobilului, vor avea dreptul ca sa ceara anularea unor asemenea vanzari. Pana la pronuntarea justitiei, ministerul domeniilor va opri exploatarea, fara a se putea formula vre-o cerere de despagubire contra Statului, sub nici un motiv.
Art. 52
Ministerul agriculturei si al domeniilor va exercita, prin agentii sai silvici, un control asupra modului cum se va face exploatarea padurilor cetelor de mosneni sau razesi si va lua ori-ce masuri va crede de cuviinta pentru respectarea amenajamentului. Cassa Centrala a Bancilor populare are dreptul de control si supraveghere in ceeace priveste intreaga gestiune a administratorilor, modul cum ei isi indeplinesc indatoririle legale, dreptul de a asista, prin delegatul sau la adunarile general; cu. un cuvant, va exercita, ori-cand si oricum ar crede de cuviinta, controlul sau asupra intregei administratiuni, aceasta independent de drepturile ce legea de fata confera organelor ministerului agriculturei si al domeniilor. Beneficiile nete, dupa scaderea tuturor cheltuelilor, amortizarilor si celorlalte sarcini, se vor imparti intre devalmasi proportional cu partea ce fiecare are in devalmasie.
Art. 53
Prin amenajamentele sau regulamentele de exploatare ale padurilor stapanite in indiviziune de cetele de mosneni sau razesi, se va determina portiunea din care proprietarii devalmasi vor putea lua lemnul de foc pentru incalzitul caselor si lemnul de lucru necesar trebuintelor lor casnice. Taierile comise de mosneni sau razesi, in contra prevederilor amenajamentului sau studiului prevazut la art. 6, se vor pedepsi conform art. 7 de mai sus.
Art. 54
Un regulament special va desvolta toate dispozitiunile dela art. 37-53, precum si procedura de urmat in cazurile in care ea nu este determinata in aceasta lege. Toate petitiunile, cererile, actiunile, apelurile, constatarile locale, expertizele, citatiile, comunicarile de sentinte, transcrierile, procesele-verbale, afiptele, dovezile, certificatele, copiile, ori-ce acte de procedura judiciara sau extrajudiciara, etc, etc, cu un cuvant tot ce s-ar face si de ori-cine in aplicarea ori-careia din dispozitiunile dela art. 37 pana la 53 din aceasta lege, sau cu ocaziunea lor, este scutit de ori-ce taxa de timbru si plata de portarei, fie ca taxa dupa regulamentul lor, fie ca spese de transport. In ceeace priveste obstiile de mosneni dela orase, toate atributiunile si obligatiunile prevazute in acest capitol, pentru primarul si notarul comunei rurale, se vor indeplini de primarul si secretarul comunei urbane, afara de oficiul de secretar al comisiunei de stabilirea drepturilor mosnenilor, care se va indeplini de grefierul judecatoriei.
CAPITOLUL VI: Paza si politia padurilor
Art. 55
Supraveghierea si paza padurilor Statului este incredintata agentilor silvici, functionari ai Statului. Acesti agenti se impart: in agenti silvici superiori, inspectori generali, inspectori, silvicultori-sefi, silvicultori si silvicultori-asistenti si in agenti silvici inferiori, brigadieri si padurari. Supraveghierea si paza padurilor celorlalte institutiuni prevazute la art. 1, alin. a, b si c, este incredintata agentilor lor silvici superiori si inferiori, recunoscuti de ministerul agriculturei si al domeniilor; iar supraveghierea si paza celorlalte paduri supuse regimului silvic, agentilor recunoscuti de ministerul agriculturii si al domeniilor.
Art. 56
Agentii silvici superiori ai Statului vor trebui sa poseada diploma sau un certificat de absolvire al scoalei speciale de silvicultura sau al unei scoale similare din strainatate si ale caror titluri vor fi recunoscute de comisiunea permanenta, de pe langa ministerul agriculturei si al domeniilor. Agentii silvici, functionari superiori ai institutiunilor prevazute la art. 1, alin. a, b si c, pentru a putea fi recunoscuti de ministerul agriculturei si al domeniilor, vor trebui sa poseada aceleasi titluri de capacitate sau titluri echivalente ca si agentii silvici ai Statului. Dupa intervenirea administratiilor respective, ministerul agriculturei si al domeniilor le poate conferi grade, dupa normele prevazute pentru agentii silvici ai Statului. Agentii silvici superiori din serviciul proprietarilor particulari vor putea fi recunoscuti de ministerul agriculturei si al domeniilor, in urma unui examen trecut inaintea unei comisiuni speciale, numite de acest minister,sau dovedind cu acte in regula inaintea aceleiasi comisiuni, ca au o practica forestiera de cel putin zece ani si ca in acest timp au servit si ca diriginti ai unei exploatari din tara sau strainatate. Brigadierii din serviciul Statului vor trebui sa fi absolvit scoala de brigadieri; iar padurarii sa stie carte, sa fi facut serviciul militar si de preferinta sa fi servit in corpul granicerilor, pana cand vor putea fi recrutati dintre absolventii scoalelor de padurari ce se vor infiinta, sau ai cursurilor elementare de silvicultura ce se vor institui, in intelegere cu ministerul de rasboiu, la unele regimente din tara. Brigadierii tuturor celorlalte autoritati, precum si aceia ai particularilor, pentru a putea fi recunoscuti, trebuie sa fi absolvit scoala de brigadieri sau sa treaca un examen echivalent inaintea unei comisiuni, ori sa dovedeasca ca au o practica de cel putin 6 ani. Padurarii tuturor acestora, pentru a fi recunoscuti, vor trebui sa stie carte si sa fi satisfacut legea de recrutare. Numele tuturor agentilor silvici recunoscuti vor fi publicate in Monitorul Oficial.
Art. 57
Agentii silvici ai Statului si agentii recunoscuti vor depune, la intrarea lor in serviciu, juramant in prezenta ministrului sau a secretarului general, ori inaintea presedintelui tribunalului judetului sau judelui respectiv. Formula juramantului va fi aceasta:…………………..
Art. 58
Politia silvica, in padurile supuse regimului silvic, se va face:
a)De toti agentii silvici ai Statului si de agentii silvici recunoscuti de minister;
b)De toti functionarii administrativi si de toti agentii fortei publice;
c)De toti ofiterii si subofiterii, caporalii si soldatii graniceri;
d)De toti picherii si cantonierii de pe soselele nationale, judetene, vicinale si comunale;
e)De catre gardienii parcurilor si gradinilor destinate unui uz public, dupa ce vor fi recunoscuti de minister si depune juramantul legal.
CAPITOLUL VII: Delicte, penalitati si urmari
Subcapitolul I: Delicte si contraventiuni comise in padurile supuse regimului silvic. – Penalitati.
Art. 59
Delictele si contraventiunile comise in padurile supuse regimului silvic se vor pedepsi cu amenda sau inchisoare, dupa distinctiunile stabilite mai jos. Pe langa pedepse, delicventii si contravenienti vor fi condamnati atat la valoarea materialului, cat si la despagubiri civile. Amenda si valoarea vor fi acelea prevazute in lege sau in tarifele anexate la dansa. Despagubirile civile sunt lasate la aprecierea instantelor judecatoresti. La aplicarea pedepselor prevazute in lege sau in tarifele anexate, judecatorii pot acorda circumstante usuratoare; nu pot insa reduce valoarea materialului prevazuta in lege sau in tarife.
Art. 60
Ori-cine va taia, va scoate din radacina sau va ridica, fara drept, arbori de mai putin de 2 decimetri in circomferinta, masurata la 1 metru si 30 dela pamant, se va pedepsi cu o amenda de 2 lei de sarcina de om, sau pentru o cantitate mai mica; de 5 lei pentru o sarcina de vita sau pentru o incarcatura de sanie ori caruta trasa de un om; de 10 lei pentru fiecare cap de vita inhamata, cand ridicarea se face cu sania sau cu caruta. Afara de aceasta, delicventul va fi condamnat la restituirea lemnelor catre proprietarul padurii sau, in lipsa lor, la valoarea lor, care va fi egala cu de doua-ori amenda. La aceeas amenda si valoare vor fi supusi si aceia cari, in padurile supuse regimului silvic, exceptandu-se numai padurile de salcie si alte specii albe, vor taia varfurile si cracile arborilor mai groase de 2 cmn. in diametru, masurat la capatul cel mai gros, pentru a se da iarna muguri la vite. Daca arborii vor avea o grosime mai mare de 2 decimetri in circomferinta, masurata la 1 metru si 30 cm. dela pamant, amenda si valoarea vor fi calculate conform tarifului anexat la prezenta lege. Acei cari, exploatand in baza unui contract o padure supusa regimului silvic, au taiat ei sau oamenii lor alti arbori decat cei vanduti, sau un numar mai mare decat aveau dreptul ori in alta parte decat in locul unde s-a vandut, vor fi considerati ca delicventi si urmariti la plata amenzei si valorei arborilor dupa tarifele anexate la prezenta lege. Daca arborii taiati nu se vor mai gasi in fiinta, grosita se va determina dupa circomferinta masurata pe tulpina iar daca tulpina va lipsi, grosimea se va hotari de autoritatile judecatoresti dupa grosimea arborilor ce se gasesc, imprejurul locului unde erau situati arborii, constatata prin actele dresate de agentii silvici.
Art. 61
Ori-cine va smulge sau va distruge plantatiuniie de pe marginea soselelor nationale, judetene, vicinale si comunale, din parcurile sau gradinile destinate unui uz public, se va pedepsi cu de trei ori amenda si cu de trei ori valoarea prevazuta la anexatele tarife.
Art. 62
Ori-cine va taia, smulge sau vatama puietii din pepiniere, din cei crescuti in padure sau din plantatiuni, in grosime pana la 2 decimetri, in circomferinta, masurata la suprafata pamantului, se va pedepsi cu o amenda dela 25-100 lei si cu plata valorei plantelor, socotita cu 10 bani pana la 1 leu de fiecare planta, dupa specia, calitatea si grosimea lor.
Art. 63
Dispozitiunile art. 60, in ce priveste amenda si art. 59, in ce priveste despagubirea, se aplica si la crestarea, secuirea, ciopartirea, cojirea, zdrelirea, ruperea arborilor si a varfurilor, ori a cracilor lor principale.
Art. 64
Proprietarul vitelor care se vor gasi pasunand, fara drept in paduri in varsta mai mare de 10 ani, sau in poienele acestor paduri, se va pedepsi cu o amenda dupa cum urmeaza: 0,50 lei pentru oaie sau un miel; 1,50 lei pentru un porc sau purcel; 2 lei pentru un cal, un magar, un catar, o vita mare cornuta, un vitel sau un manz; 3 lei pentru un bivol, o capra sau un ied. Daca padurea va fi mai tanara de 10 ani amenda va fi indoita. Aceeas pedeapsa se va aplica arendasilor si exploatatorilor cari introduc vite in padure, in contra conditiunilor statornicite prin contractele lor de arendare sau de exploatare, precum si contravenientilor la dispozitiunilor art. 15, 16 si 17 din prezenta lege. Proprietarul padurei, care a permis pasunarea in contra dispozitiunilor art. 15, 16 si 17 se va pedepsi de asemenea, insa cu amenda indoita. Proprietarul vitelor care se vor gasi in pepiniera sau In plantatiuni mai tinere de 10 ani, in parcurile sau gradinile destinate unui uz public, se va pedepsi cu amenda intreita. Toti delicventii de mai sus vor fi condamnati si la despagubiri, conform art. 59.
Art. 65
Acei care, fara autorizarea proprietarului, vor face sapaturi in paduri sau in poienele din paduri, pentru a scoate nisip, pamant, brazda de iarba, pietris sau alte produse minerale se vor pedepsi cu o amenda de 10 lei de caruta continand asemenea materii, de 5 lei pentru sarcina de vite si 2 lei pentru sarcina de om, independent de despagubiri.
Art. 66
Se vor pedepsi cu amenda dela 100-500 lei acei cari, fara autorizarea proprietarului, vor stabili in interiorul padurei cuptoare pentru fabricarea varului, fabrici de caramida sau de olane, herastraie sau alte industrii. Constructiunile facute pentru asemenea fabrici sau industrii se vor desfiinta in baza unei ordonante a judecatorului de ocol, iar contravenientii vor fi condamnati si la despagubiri.
Art. 67
Este oprit a scutura, a strange sau a ridica spre a-si insusi, fara drept, ghinda, jirul, ranza sau alte fructe, seminte sau productiuni ale padurilor, ori ale terenurilor din perimetrul padurilor. Contravenientii se vor pedepsi cu amenda prevazuta la art. 65 si la despagubiri.
Art. 68
Acel care va gasi in padure, sau in marginea ei, ramasite de un foc, care nu este inca stins, este dator sa ia masuri da a-l stinge complet; iar daca va vedea ca padurea a luat foc intr-un punct oarecare, el este obligat sa dea de stire celor cari locuesc in casa acea mai apropiata in drumul sau. Acestia, la randul lor, sunt obligati a vesti imediat pe notarul comunei, de care apartine padurea unde s-a ivit incendiul sau autoritatea cea mai apropiata, precum si pe proprietarul padurei, sau pe prepusii lui, spre a lua masuri de stingerea focului. Ori-ce abatere va fi pedepsita cu o amenda dela 5-20 lei.
Art. 69
Acei cari vor aprinde foc in padure sau in jurul ei, la o distanta de 100 metri; acei care vor depune in padure materii expuse focului ca: fan, paie, coceni, etc., vor il pedepsiti cu o amenda dela 50-200 lei, fara prejudiciul pedepselor prevazute in codul penal si al despagubirilor datorite. Este insa permis a se depozita materii de felul celor de mai sus, necesare pentru hrana vitelor intrebuintate in exploatarea padurei si a se face foc in paduri in locurile destinate pentru stana si numai pentru trebuintele ei, in partile locuite de padurari, de taietorii de lemne si alti lucratori in padurile in exploatare, de catre agentii silvici aflati in lucrari, precum si de catre acei cari iau parte la vanatori. Ei vor ingriji ca sa-l stinga la plecarea lor, sub pedeapsa de a fi supusi la amenda prevazuta la alin. 1 al acestui articol.
Art. 70
Acela care, prin neglijenta sa, a provocat un incendiu intr-o padure, va fi pedepsit cu inchisoare dela 5 la 15 zile. Afara de aceasta, el va fi condamnat la plata daunelor suferite de proprietarul padurii. Daca insa, prin masurile ce va fi luat, a reusit sa opreasca incendiul fara sa fi cauzat vre-o paguba, el va fi scutit de ori-ce pedeapsa.
Art. 71
Acela care cu vointa va fi pus focul unei paduri va fi supus la pedepsele specificate in art. 358-364 inclusiv din Codul penal, dupa distinctiunile prevazute in aceste articole precum si la despagubiri.
Art. 72
Pasunatul vitelor, in locul unde padurile au fost distruse prin incendiu, este oprit in timp de 10 ani dela data cand incendiul a avut loc, proprietarul vitelor gasite la pasunat fiind supus la amenda prevazuta de art. 64; iar in caz daca se va fi pricinuit distrugerea in parte sau in total a padurei, va fi pedepsit cu amenda dela art. 62. Aceasta independent de despagubirile cuvenite proprietarului, conform art. 59; iar cel ce va distruge sau va fura tablite, stalpi de parcelatie, sau servind la fixarea perimetrului padurei, etc., precum si ori-ce alte inscriptiuni aflate in padure, se va pedepsi cu o amenda dela 5-25 lei, plus valoarea acelor obiecte.
Art. 73
Acei care vor fi contrafacut sau falsificat ciocanele servind la marcarea arborilor, sau care vor fi uzat de ciocane contrafacute sau falsificate; acei cari isi vor fi procurat, fara drept, ciocane adevarate si vor fi facut cu ele o aplicare sau o intrebuintare pagubitoare intereselor sau drepturilor proprietarilor de paduri, vor fi pedepsiti cu inchisoare dela o luna la sase luni, independent de despagubiri.
Art. 74
Acei care vor fi comis delictele si contraventiunile prevazute dela art. 60 pana la 67 inclusiv si 72, vor fi supusi la o pedeapsa indoita si la o inchisoare dela cinci zile pana la o luna:
a)In caz de recidiva, prin comiterea unui nou delict sau contraventiune, in timp de un an dela ultima condamnare a delicventului sau contravenientului;
b)In caz de cumul de delicte sau de contraventiuni;
c)Cand taierea s-a facut cu herastraul;
d)Cand infractiunea a avut loc intre apusul si rasaritul soarelui;
e)Cand comiterea infractiunei s-a facut de mai multe persoane constituite in bande sau armate.
Art. 75
Sustragerea de lemne lucrate, sau asezate teancuri sau stive, aflate in perimetrul padurei, sau in depozite, magazii sau curti se va pedepsi cu inchisoare dela cinci zile pana la o luna, independent de plata valorei si despagubirilor.
Art. 76
Functionarii publici, cari vor fi provocat, ajutat, inlesnit sau participat la comiterea unui delict silvic, vor fi pedepsiti cu maximul amenzilor prevazute mai sus si cu inchisoarea dela trei luni pana la un an si solidari pentru valoarea despagubirilor.
Subcapitolul II: Urmarirea delictelor silvice
Art. 77
Agentii silvici ai Statului, ai judetelor, ai comunelor, ai asezamintelor publice si de binefacere, precum si agentii silvici ai proprietarilor particulari, recunoscuti de ministerul agriculturei si al domeniilor, sunt obligati sa constate si sa urmareasca tote delictele comise in padurile date in supravegherea lor. Ei sunt tinuti a lua instrumentele cari au servit la comiterea delictului, precum si vitele ce s-au gasit pasunand in contra dispozitiunilor acestei legi si a le da in paza primarului comunei celei mai apropiate. Ei vor putea, insotiti de notarul comunei, urmari obiectele ridicate de delicventi chiar si in curti, gradini, magazii, etc, sau si in alte locuri, unde vor fi transportate si a le ridica, predandu-le primariei respective. Notarul va fi dator sa asiste la aceasta lucrare si sa semneze procesul-verbal de constatarile facute. Primarul, dupa cererea proprietarului, va restitui vitele aduse la primarie, daca acesta va plati cheltuelile facute cu paza si intretinerea lor, fiind totdeodata dator a constata identitatea proprietarului acestor vite.
Art. 78
Agentii silvici ai Statului, agentii institutiunilor prevazute la art. 1, alin. a, b, c si d, si agentii recunoscuti, insarcinati cu paza si politia padurilor supuse regimului silvic, vor avea dreptul sa ceara direct ajutorul fortei publice pentru urmarirea si reprimarea delictelor si contraventiunilor silvice, precum si pentru cautarea si luarea inapoi a lemnelor taiate in delict, vandute sau cumparate in frauda. In cazuri de flagrant delict, toti agentii prevazuti la art. 55 sunt datori a constata faptele cel mult in 24 ore dela comiterea delictului si, in caz de imposibilitate materiala, cel mai tarziu in trei zile dela savarsirea faptului, incheind proces-verbal semnat de dansii, de delicventi si de doi martori. In caz de refuz din partea delicventilor de a semna se va face mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Toti acesti agenti vor avea dreptul, in caz cand delictul ar fi pedepsit cu inchisoare, sa ceara ajutorul fortei publice spre a aresta pe delicventii necunoscuti si a-i duce la arestul comunei celei mai apropiate. In acest caz, insa, agentul este dator ca, in cel mult 24 ore, sa inainteze actele incheiate judecatorului de Ocol respectiv, care se va pronunta asupra liberarei delicventului, cel-mult in termen de doua zile libere.
Art. 79
Cand delicventul se va opune, ultragia sau ameninta pe agentul silvic va fi pedepsit cu inchisoare dela cinci zile pana la o luna; iar in caz cand delicventul il va lovi, va fi pedepsit cu inchisoare dela una pana la sase luni.
Art. 80
Lemnele taiate se vor restitui proprietarului lor; iar herastraiele, bardele si orice alte instrumente cari vor fi servit la comitere a delictului, gasite asupra delicventilor sau a complicilor lor, precum si zaloagele luate, vor fi confiscate si vandute in folosul saracilor din comuna unde s-a dat in pastrare aceste obiecte.
Art. 81
Delictele si contraventiunile la prezenta lege care nu se refera la flagrant delict, se vor constata prin procese-verbale, dresate de agentul silvic al locului unde s-a comis delictul sau contraventiunea, in urma chemarei delicventului pe cale administrativa. Procesul-verbal se va semna de agent, de notarul comunei respective si de delicvent daca va voi; iar daca nu, se va face mentiune de neprezentarea sa sau de refuzul sau de a semna. Procesele-verbale de constatare, in cazuri de flagrant-delict, fac proba deplina pana la inscrierea lor in fals; celelalte procese-verbale vor fi crezute pana la proba contrarie.
Art. 82
Procesele-verbale de constatarea delictelor si contraventiunilor silvice se vor trimite judecatorului de ocol sau tribunalului, dupa competenta lor, pentru a li se da cursul legal. Justitia in nici un caz nu poate anula pentru vicii de forma decat numai procesele-verbale referitoare la flagrant delict.
Art. 83
Judecatorul de ocol judeca in prima si ultima instanta, delictele si contraventiunile silvice, cand pedeapsa nu trece de 15 zile inchisoare si de 300 lei amenda si cand restituirile si despagubirile civile reclamate nu trec peste aceasta suma; iar cu dreptul de apel la tribunal, cand delictele sunt pedepsite cu inchisoare mai mare de 15 zile si cu o amenda pana la 3000 lei si cand restituirile si despagubirile civile sunt mai mari de 300 lei.
Art. 84
Daca in instanta de judecata delicventul sau contravenientul ar pretinde vreun drept de proprietate, coproprietate sau ori-ce alt drept real asupra padurei in care delictul sau contraventiunea a fost comisa, afirmatiunea sa nu poate fi tinuta in seama decat atunci cand ea va fi bazata pe titluri sau pe o posesiune dovedita si numai cand dreptul invocat ar fi de natura a ridica faptului caracterul de delict sau contraventiune. In cazul cand judecata ar chibzui ca afirmatiunile delicventului sau contravenientului prezinta oare care seriozitate, ea va fixa un termen scurt inauntrul caruia acestia trebuie sa intente actiunea civila tinand la stabilirea drepturilor lor. Daca la acest termen dansii nu vor prezenta dovada intentarii acestei actiuni, sau daca se va constata din parte-le straganiri in judecata ei, instanta penala va procede la judecarea delictului sau contraventiunei, fara a tine seama de pretinsele lor drepturi.
Art. 85
Agentii silvici superiori a-i Statului si ai celorlalte institutiuni prevazute la art. 1, alin. a, au dreptul de a intenta actiuni, de a face opozitiune, apel si recurs inaintea. instantelor judecatoresti, pentru amenzi, valoarea materialului si despagubiri civile, precum si a sustine aceste actiuni. In caz cand Statul si celelalte institutiuni dela art. 1, alin. a, n-ar fi reprezentate inaintea instantelor judecatoresti printr-un advocat sau un agent silvic, judecatorul va fi dator a lua in considerare actele scrise prezentate si procesele-verbale de constatarea delictului, pentru ca aplicand delicventului sau contravenientului pedeapsa amenzei sau inchisorei, sa-l condamne in acelasi timp la valoare si despagubiri civile.
Art. 86
Ministerul public, la tribunale si Curti, va lua totdeauna concluziuni in procese de delicte sau contraventiuni silvice, atat in ceeace priveste aplicarea amenzilor cat si a restituirei valorei si despagubirilor civile cuvenite Statului si celorlalte institutiuni prevazute la art. 1, alin. a. El este obligat sa faca apel sau recurs pentru restituirile (valoarea) si despagubirile cuvenite Statului si celorlalte institutiuni prevazute la art. 1, alin. a.
Art. 87
Barbatii, parintii, tutorii si in general toti stapanii vor fi raspunzatori pe cale civila de delictele si contraventiunile comise de femeile, de copiii minori, si de pupiliii lor domiciliati cu dansii si neinsurati, de lucratorii de servitorii si de alti subordonati ai lor. Aceasta raspundere se va intinde la restituiri, daune si cheltueli.
Art. 88
Judecatoriile de ocoale tribunalele si Curtile de Apel sunt datoare sa trimita ministerului agriculturei si al domeniilor si celorlalte institutiuni prevazute de art. 1, alin. a, extracte de pe cartile de judecata, hotararile si deciziunile lor pentru ca cei in drept sa poata lua masurile necesare de incasarea sumelor ce li se datoresc. Grefierii cari nu se vor conforma aceste dispozitiuni vor fi pedepsiti cu o amenda dela 20 pana la 100 lei.
Art. 89
Toate amenzile pentru delicte sau contraventini pronuntate pe baza acestei legi, atat pentru proprietatile Statului, institutiunilor prevazute la art. 1, alin. a si b, si ale particularilor supuse regimului silvic, precum si toate condamnatiunile la valori si despagubiri pentru delicte si contraventini comise in padurile Statului, se vor incasa in folosulu ministerului de agricultura si ale domeniilor; iar restituirile si despagubirile acordate pentru delicte si contraventiuni comise in ori-care alt paduri se vor incasa in folosul proprietarilor respectivi. Pentru realizarea amenzilor, restituirilor si despagubirilor cuvenite Statului, precum si a restituirilor si despagubirilor cuvenite institutiunilor prevazute la art. 1, alin. a, se va aplica legea de urmarire a veniturilor Statului. Restituirile si despagubirile cuvenite celorlalti proprietari se vor indeplini conform dreptului comun. In caz de insolvabilitate a delicventului sau contravenientului, judecatoria de ocol sau tribunalul va inlocui amenda prin inchisoare, socotindu-se pentru 10 lei o zi de inchisoare.
Art. 90
Ministerul agriculturei si al domeniilor, fara indeplinirea formelor cerute art. 20 din legea din 28 Martie 1872, privitoare la administrarea domeniilor Statului, va putea, inainte de pronuntarea unei hotarari definitive, sa faca tranzactiuni asupra amenzilor, restituirilor si despagubirilor la cari ar avea drept in baza acestei legi. Dupa pronuntarea unei hotarari definitive nu va putea transige decat asupra restituirilor (valoarea) si despagubirilor; iar in privinta amenzei rezultand din o hotarare definitiva, nu va putea transige in forma aratata mai sus, decat daca dansa va fi mai mica de 1000 lei.
Art. 91
Un regulament de administratiune publica va determina amanuntele aplicarei prezentei legi.
Art. 92
Codicele silvic din 24 Iunie 1881, cu modificarile aduse prin legea din 4 Iunie 1892 si 22 Martie 1896, precum si orice alte dispozitiuni contrarii acestei legi, sunt si raman abrogate.
Publicat în Monitorul Oficial al României cu numărul 8 din data de 9 aprilie 1910
Leave a Reply